Ție

Și uneori, la ce ajută să pui suflet? La ce ajută să te chinui, să te consumi, să te gândești la ceva ce nu te încălzește? Arunci ochii în jur, și ce vezi în jurul tău? Singurătate. Privești, te aștepți la vreun om să te întrebe măcar ce ai. Speranță deșartă..

Obișnuiam să le acord credit celor din jur, să îmi împărtășesc dorințele, gândurile, negrul și albul, culorile… Nu cred că există o modalitate mai bună și mai rapidă de a te amăgi pe tine însuți. Aveam impresia că un anume cineva, care afișează o imagine de OM, e automat așa. Nimic mai greșit. Mi se părea cândva că e atât de greu să fii trist, că e imposibil să te simți gol în interiorul fragil, când natura își dă silința să te bucure, să îți încânte cele cinci simțuri cu parfumuri, cu picturi, cu gusturi și cu sunete divine. Acum, însă, o înțeleg pe Virginia. (…)

Soare, luminã. Nori, întuneric. Extrinsec, intrinsec. Ce-i afară, nu e și înăuntru. Și ce dacă? Am auzit odinioară că o zi de primăvară te schimbă, omule. Așa să fie? Da, te schimbă cel puțin fizic. Renunți la haine groase, mai ales. Dar altfel? Devii mai vesel, cazi într-o stare de beatitudine? Sau afișezi masca unui om fericit, și realitatea din tine e evidentà abia în scris? Rãmâne de văzut.

Facebook Comments

Citind blogul, afli câte ceva și despre persoana care și-a pus bucăți de suflet pe hârtie..

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:
Abonează-te pentru a fi la curent cu noile articole

Scrie adresa ta de e-mail, mai jos

Abonează-te!