Pentru tine, puiule de om

Puiule de om,

Povestea noastră, a mea și a ta, a început în urmă cu un an. Tot ce mi-am dorit de Crăciun a fost să apari în viața mea, și te-am primit cu toată bucuria din lume. Împreună am crescut, am împărtășit momente mai dificile și mai ușoare, și am luptat cât a fost nevoie! Simțindu-te lângă inima mea cum te dezvoltai și cum creșteai văzând cu ochii, sufletul a avut parte de o ploaie torențială de sentimente calde, de iubire nemaicunoscută până atunci, de duioșie și de o sensibilitate aparte.

Trecând cele nouă luni, Dumnezeu a făcut posibilă întâlnirea noastră față către față, marcată de îmbrățișări călduroase, de iubire necontenită și de pupici nenumărați. Chiar dacă sună clișeic, prima îmbrățișare a fost incomparabilă. Momentul în care ți-am auzit glăsciorul puternic, contrastând cu aspectul tău fragil, a fost unic. Chipul tău adormit după călătoria grea pe care ai parcurs-o s-a întipărit în mintea și în inima mea, iar momentele în care te gudurai la pieptul meu stau la căpătâiul meu acum și mereu.

Fiecare zi trecută mi-a confirmat informațiile dobândite în timpul anterior cunoștinței noastre, aducându-mă în fața unei posturi noi, dificilă și totuși plină de aventuri noi, oarecum asemănătoare cu misiunile din jocurile video. Cu trecerea timpului, am putut observa schimbări, poate progrese în unele privințe, care m-au făcut să îți mulțumesc pentru legătura pe care o împărtășim și pentru faptul că, dintre toate femeile din lume, m-ai ales pe mine să îți fiu mamă.

Poate nu sunt mama perfectă. Uneori mă întreb dacă există vreun ghid de creștere pe undeva. Alteori mă întreb cum aș putea să mă perfecționez, să avansez în acest job minunat, plătit cu iubire izvorâtă din cea mai pură inimă, dacă nu am făcut niciun curs calificat. Uneori doar mă las purtată de instinct, de curent și, mai ales, de iubirea pe care ți-o port. Pentru că te iubesc infinit, urăsc faptul că nu îți voi fi mereu alături, și te rog să iei în considerare unele vorbe pe care le voi spune.

Să rămâi mereu cu zâmbetul pe buze, și să nu lași capul plecat decât în fața lui Dumnezeu. Să îți iubești mereu țara, chiar dacă nu are parte de o conducere ideală. Iubește-ți și familia, pentru că e leagănul iubirii și al educației. Să treci prin viață cu diplomație, pentru că ea este cheia unei relații de succes. Nu încerca să pari altcineva; viața este un test la care copiatul se pedepsește cu urmările ipocriziei. Vanitatea nu îți va folosi; mai bine o înlocuiești cu demnitatea, evitând să te lași călcată în picioare.

Evită să fii bună cu toți cei din jur, pentru că unii nu vor ști decât să te sape, să îți dorească răul. Să fii blândă, atât cât e cazul și cu cine e cazul. Fii sensibilă, dar nu lăsa acest lucru să-ți devină slăbiciune, pentru că ceilalți se vor folosi de asta. Încăpățânarea este benefică dacă este folosită în scopul dezvoltării personale; în caz contrar, ai grijă cum o folosești. Folosește-ți inteligența cât de mult trebuie, și comportă-te ca o lady mereu, pentru a lăsa o impresie bună. Cât despre băieți, fii tu însăți și lasă naivitatea acasă.

Să nu uiți, puiule de om, ce e mai important: ai credință în Dumnezeu, pentru că El te va ajuta mereu! Nu dispera când vin valuri grele, ai nădejde pentru că nimic nu e imposibil și, mai ales, iubește, iubește, iubește!

                                         Semnat, mama, cea care te-a iubit înainte să te cunoască, și te va iubi până la capătul infinitului!

Facebook

Facebook Comments

Citind blogul, afli câte ceva și despre persoana care și-a pus bucăți de suflet pe hârtie..

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat:
Abonează-te pentru a fi la curent cu noile articole

Scrie adresa ta de e-mail, mai jos

Abonează-te!