Joc de fulgi de nea
afară, amestecați cu
picuri grei, reci, plumburii
de ploaie,
care vin dintr-un cer sec. Sur.
Un pământ înghețat de suflul hibernal
al naturii, împrejmuit de copacii desfrunziți
și triști.
În suflet, o atmosferă sumbră,
de melancolie. Mă închid
asemeni unui rac
în propria-mi carapace.
Fug de mine, de eul sensibil,
şi încerc să îl înlocuiesc
cu un eu puternic,
provenit din raţiune.
Şi fug, şi fug
şi ajung într-o stare
de adâncă
MELANCOLIE.
Facebook Comments
